We are back!

Scuze pentru absenta indelungata, dar parca nu am mai avut timp nici sa respir. Halal bloggeri! Ne insusim critica.
Am fost la munte si la mare, am mai crescut, am avut prima febra (care a durat doar o noapte) si suntem mai veseli si mai vioi ca niciodata.
Cu diversificarea convietuim binisor, in sensul ca Ilinca nu refuza mancarea, dar nici nu mananca prea mult, atat timp cat mai are laptele de la mami, pe care il prefera, bineinteles, oricarui pure.
Desi eram impotriva co-sleepingului, acum este prietenul meu cel mai bun. Dorm cu Ilinca in fiecare seara, o strang la piept, o invelesc cand se descopera, ii raspund cand ma striga si imi vine de multe ori sa o trezesc sa o sarut si sa ne jucam. Dar nu o fac. In schimb, ma trezeste ea pe mine. Face prezenta. Mai sunt acolo sau am pacalit-o? Adoarme la loc dupa cateva inghitituri de lapte.
Acum cateva zile am tuns-o din cauza caldurii. Ii sta chiar bine asa. Mi-e dor de zulufi, dar imi place si cu parul scurt si ma bucur ca nu mai transpira asa mult.
Are aproape opt luni. Inca nu am reusit sa o ducem la inot, dar ne dorim din tot sufletul. O vom face in curand.